Agremente Tehnice pentru produse utilizate in industria constructiilor
Certificare de conformitate si incercari initiale de tip pentru usi,ferestre si pereti cortina

Incercari Initiale de Tip pentru ferestre si usi

Consideratii generale

In norma europeana de referinta - SR EN 14.351-1 - sunt prevazute o serie de incercari de laborator pentru ferestre (inclusiv ferestre-usi de balcon) si usi (de acces pietonal) dar nu toate acestea sunt obligatorii pentru producatorii de ferestre si/sau usi.

Unele dintre incercari depind in cea mai mare parte de caracteristicile sistemului utilizat (caracteristici mecanice ale profilului , ale garniturilor de etansare etc), altele , de caracteristici ale acce-soriilor folosite (elemente de vitraje izolante, feronerie etc.) . Acestea pot fi preluate din documentatiile tehnice ale producatorilor , fara a influenta   caracteristicile produselor finite .

O alta parte a incercarilor reflecta insa capacitatea producatorului de a realiza produse care sa raspunda cerintelor de calitate pentru care au fost create . Aceste caracteristici  sunt influentate de dotarea tehnica a atelierului (fabricii),de pregatirea profesionala a lucratorilor  sau de complexitatea procesului tehnologic gandit de producatorul de sistem si pus la dispozitia utilizatorului -dar si de modul in care acesta are capacitatea de a respecta aceste conditii si de a asigura reproductibilitatea produselor realizate .

Incercarile initiale de tip

Incercarile initiale de tip impuse de standardul armonizat de referinta sunt reprezentate prin:

1. Determinarea permeabilitatii la aer

Incercare nedistructiva  efectuata  conform SR EN 1026 - prin doua incercari :

                               - la presiune pozitiva 

                               - la presiune negativa

fiecare , la urmatoarele trepte de presiune : 50-100-150-300-450-600 Pa ,inregistrandu-se pierderile de aer prin rosturi pentru fiecare treapta.

Rezultatul - definit ca medie a celor doua incercari - interpretarea acestuia si incadrarea in clase tehnice a ferestrelor, si respectiv a usilor, se face conform SR EN 12207.

Standardul prevede incadrarea produselor in clase tehnice, in functie de ,,pierderea de aer prin rosturi" (permeabilitate) la presiunea de 100 Pa si de presiunea maxima de incercare , in  patru clase tehnice

Clasa 1          Pmax = 150 Pa       permeabilitate max.la  100 Pa = 50  mc./h x m²

Clasa 2          Pmax = 300 Pa       permeabilitate max.la  100 Pa = 27  mc./h x m²

Clasa 3          Pmax = 600 Pa       permeabilitate max.la  100 Pa =   9  mc./h x m²

Clasa 4          Pmax > 600 Pa       permeabilitate max.la  100 Pa =   3  mc./h x m²

Incadrarea in clase tehnice-specifica dotarii si capabilitatii producatorului si demonstrata prin IIT-sta la baza stabilirii prin proiect a domeniului de utilizare a produselor .

 2. Determinarea etanseitatii la apa

Incercare nedistructiva, efectuata conform SR EN 1027 prin doua tipuri de incercari:

                                     - pentru ferestre si usi protejate (metoda B) ,si

                                     - pentru ferestre si usi neprotejate (metoda A)

Rezultatele incercarilor, interpretarea acestora si incadrarea produselor in clase tehnice se face conform SR EN 12.208 prin doua incercari:

• pentru ferestre sau usi protejate (metoda B) , in 7 clase tehnice in functie de presiunea maxima pentru care produsul ramane impermeabil  astfel  :                                                                 

             Clasa 1B       Clasa 2B     Clasa 3B     Clasa 4B    Clasa 5B    Clasa 6B     Clasa 7B

Pmax :   0 Pa              50 Pa           100 Pa         150 Pa        200 Pa         250 Pa         300 Pa  

• pentru ferestre sau usi neprotejate (metoda A), in 10 clase tehnice in functie de presiunea maxima pentru care produsul ramane impermeabil , astfel:

    Cl. 1A    Cl. 2A   Cl. 3A   Cl. 4A    Cl. 5A  Cl. 6A & ;nbsp; Cl. 7A    Cl. 8A     Cl. 9A    Cl.Exxx

      0 Pa      50 Pa    100 Pa   150 Pa   200Pa   250Pa   300Pa     450Pa     600Pa     >600Pa

In ambele cazuri-din punct de vedere al proiectarii- domeniul de utilizare al produselor este conditionat de clasa tehnica in care se incadreaza produsul

3. Determinarea  rezistentei la vant

Incercare distructiva - efectuata  conform SR EN 12.211 prin trei incercari , pentru :

• determinarea deformatiei ramelor la diferite trepte de presiune P 1
• determinarea rezistentei la 50 de cicluri alternante de presiune -pozitiva si negativa - cu o valoare P2 = 0,5
• determinarea rezistentei la rafale de vant cu - P3 =1,5 P 1

Nota :Valorile P1 sunt standardizate pentru treptele de 400-800-1200-1600-2000 si >2000 Pa

Rezultatele incercarilor, interpretarea acestora si incadrarea produselor in clase tehnice se face conform SR EN 12210 :

• in functie de valoarea deformatiei , in clasele :

                                                           Clasa A                              Clasa B                       Clasa C

Deformatie relativa maxima             1/150                                   1/200                           1/300

• in functie  de  presiunea  maxima  P 1  la care  rezista produsul, (in stare de functionare si fara a suferi o crestere a permeabilitatii la aer mai mare de 20%), in clasele

                   Clasa 1        Clasa 2       Clasa 3        Clasa 4        Clasa 5         Clasa E xxx

P max.        400 Pa        800 Pa        1200 Pa       1600 Pa       2000 Pa        >2000 Pa

 In functie de clasele de rezistenta la vant produsele pot fi utilizate in diferite zone geografice si la anumite cote deasupra solului conform prevederilor normative .

4.  Determinarea capacitatii de rezistenta

5.  Determinarea fortelor de actionare

Incercari distructive efectuate conform SR EN 947, SR EN 948 si  SR EN 12046 - EN 948 2 pentru usi si conform SR EN 14608, SR EN 14609 si SR EN 12046-1 pentru ferestre, prin trei incercari , pentru:

• determinarea rezistentei la sarcina verticala
• determinarea rezistentei la torsiune statica
• determinarea fortelor de actionare

Rezultatele incercarilor, interpretarea acestora si incadrarea in clase tehnice a produselor se face in functie de valorile inregistrate in clasele 1 sau 2 pentru forta de actionare si 1-4 pentru celelalte caracteristici, conform SR EN 1192 pentru usi, respectiv conform SR EN 13115 pentru ferestre .

NOTA: Caracteristicile determinate prin incercarile mentionate la pct. 1- 5 depind in cea mai mare masura de:

1. tipul profilului PVC, a profilului metalic de rigidizare si a accesoriilor aferente sistemului de profile;
2. tipul si natura garniturilor de etansare;
3. tipul feroneriei utilizate;
4. dotarea tehnica a ateleriului de productie;
5. pregatirea profesionala a personalului
6. corectitudinea aplicarii procesului de protectie recomandat/impus de catre producatoru sistemului;
7. capabilitatea producatorului de a asigura reproductibilitatea performantelor produselor realizate , si de a demon- stra prin documente acest fapt. 

Orice schimbare a uneia dintre conditiile mentionate mai sus conduce la modificarea caracteristicilor produsului final, astfel incat determinarile prezentate la pct. 1-5 sunt obligatorii pentru fiecare producator de ferestre si usi, ele demonstrand capabilitatea sa de a realiza produse de o anumita calitate exprimata prin clase tehnice.

6. Determinarea substantelor periculoase

Determinare care se refera in mod exclusiv la materiile prime care intra in componenta profilelor, care pot produce emisii sau fenomene de migrare in timpul utilizarii normale, emisii sau fenomene de migratie periculoase pentru sanatatea oamenilor, igiena sau integritatea mediului inconjurator.

NOTA: Avand in vedere ca procesul tehnologic de realizare a profilelor cuprinde numai procese fizice, fara reactii chimice care ar conduce la aparitia unor substante noi - potential nocive - sau la degajarea de noxe, consideram ca aceasta determinare  nu  este necesara. Este  suficient  anexarea la Dosarul tehnic a declaratiilor producatorului  de  profile si ale producatorului de sigilanti pentru vitraje , din  care  sa  rezulte  faptul ca  acestea  nu contin substante nocive.

7. Determinarea performantelor acustice

Incercare ce poate fi efectuata fie prin determinare directa - conform ISO 140-3 , fie - ca alternativa - prin utilizarea datelor din tabelele B1 si B2 si a procedurii de calcul de la pct. B.3.3. ale anexei B din standardul de referinta (sub rezerva faptului ca metoda de determinare prin calcul se poate aplica numai produselor dotate cu geamuri termoizolante si numai pentru produse pentru care valoarea izolarii acustice R_w este mai mica de 39 dB).

NOTA: Data fiind ponderea ridicata pe care o are vitrajul in realizarea performantelor acustice, precum si faptul ca in mod curent valoarea izolarii fonice R_w a ferestrelor si usilor nu depaseste 39 dB, va recomandam utilizarea metodei de determinare prin calcul, metoda pe care o putem aplica fara a influenta costurile incercarilor initiale de tip pe care le vom efectua.

8. Determinarea transmitantei termice

Determinare se poate face prin incercari de laborator - conform ISO 10077-1:2000 ori EN ISO 12561-1,2 sau prin calcul, conform EN ISO 10077-1.2.

NOTA: Avand in vedere ponderea redusa a profilelor in valoarea transmitantei termice totale a produselor, se pot utiliza determinarile de laborator ale transmitantei termice efectuate de catre producatorul de sistem pentru diferite tipuri de ferstre si usi precum si valorile caracteristice pentru principalele profile (toc/cercevea) ale fiecarei serii, astfel incat sa existe elementele necesare pentru determinarea prin calcul a transmitantei termice pentru diferite tipuri de ferestre si usi dotate cu diverse tipuri de vitraje sau elemente opace de izolare termica.